Cand faptele vorbesc mai tare decat vorbele 1

„Fa ce spune popa, nu ce face popa”, zice zicala. Cum ar fi insa ca atat „popa” cat si noi, sa punem cuvintele deoparte si sa facem si sa fim, mai degraba decat sa vorbim?

Va invit sa cititi mai jos o frumoasa poveste prezentata de George Burns in cartea sa cu povesti vindecatoare intitulata „101 povesti vindecatoare pentru adulti.”

Exista o poveste veche, dar frumoasa despre cel mai interesant si iubitor dintre toti sfintii medievali ai Italiei. Sfantul Francisc de Assisi a cucerit inimile a generatii de adepti devotati prin aprecierea lui delicata a vietii in feluritele ei forme. Oamenii il indragesc pentru dragostea lui fata de animale si grija lui pentru cei in suferinta si mai putin alinati de soarta. Povestea incepe in izolarea adapostita a manastirii lui de pe o coasta de deal. Acolo, Sfantul Francisc a invitat un novice tanar ca sa predice cu el intr-un sat apropiat.

Novicele a fost incantat ca un om mai in varsta, atat de stimat, sa-i ceara acest lucru. Sigur va avea de invatat urmarindu-l si observandu-l cu atentie pe maestrul sau cum predica. Au pornit impreuna pe deal in jos, printre ulite de tara marginite de ferme. Sfantul Francisc zambea si saluta localnicii de-a lungul drumului. Zabovea putin ca sa mangaie cate un animal, se oprea sub un pom ca sa asculte ciripitul matinal al pasarilor si parea sa savureze frumusetea tihnita a vietii in afara coridoarelor intunecate ale manastirii. Insa novicele era nerabdator sa ajunga in sat si sa-l asculte pe Parinte predicand.

Cand au ajuns in cele din urma in oras, au luat-o de-a lungul strazii principale pavate. Cladirile obturau lumina. Strazile erau murdare si pline de gunoaie. Animalele scormoneau prin gunoi dupa resturi de mancare. Oamenii faceau negot cu diferite marfuri. Sfantul Francisc colinda incoace si incolo pe strazile dosnice, continuand sa zambeasca si sa salute oamenii cu amabilitate. Novicele a inceput sa se intrebe cand isi va tine Sfantul Francisc predica.

Dupa un timp, monarhul a facut cale-ntoarsa, a luat-o iar pe urmele pasilor lor prin oras, apoi pe drumul de tara si a inceput sa urce dealul. Tanarul novice incerca sa se abtina, dar in timp ce urcau pe carare spre manastire, nu si-a mai putut tine gura

– Parinte, a intrebat, am crezut ca mergem in sat ca sa predicam.
– Am fost, a venit replica binevoitoare a Sfantului Francisc. In timp ce ne plimbam, predicam. Uneori nu este nevoie de cuvinte. Simpla noastra prezenta le aminteste oamenilor ceea ce reprezentam. Prin faptele noastre, ne-am tinut predica de dimineata.

Intocandu-se ca sa prinda privirea novicelui sau, a conchis: Nu are rost sa mergem nicaieri sa predicam, daca nu predicam in timp ce mergem.

Indemnul Sfantului Francisc catre fratii sai a fost „Predicati Evanghelia si, daca totusi va fi nevoie, folositi si cuvintele.

In incheiere, va recomand sa cititi rugaciunea lui Francisc de Assisi si sa vedeti filmul realizat dupa viata sa, Frate Soare, Sora Luna (1972).

Lectura si vizionare placuta!


One comment on “Cand faptele vorbesc mai tare decat vorbele

  1. Raspunde Simona Ian 20,2017 12:19 pm

    Aceasta povata e foarte bine primita si se poate aplica foarte usor si in relatia parinte-copil. II educam pe copii si prin ceea ce vad la noi nu doar prin ceea ce le spunem.

Lasa un raspuns