Adictii,  Autocunoaştere,  Psihologie generală

Adictiile sexuale si efectele lor nocive asupra sanatatii fizice si psihice (II)

Despre masturbare si riscurile adictiilor sexuale

Marea majoritate dintre sexologi sustin ca explorarea sexuala este buna si ca oamenii ar trebui sa faca acest lucru pentru a se cunoaste mai bine pe sine si pe ceilalti. Masturbarea este adesea recomandata si chiar propusa ca fiind ceva necesar pentru eliberarea anumitor tensiuni, dar si ca alternativa la sexul „normal”, mai ales atunci cand nu avem un partener sexual stabil. In aceste conditii, masturbarea poate face parte din sexualitatea normala.

Masturbarea nu mai face insa parte din sexualitatea normala atunci cand individul apeleaza preponderent sau exclusiv la aceasta forma de satisfacere a nevoilor sexuale, mergand pana la absenta dorintei de cautare si de gasire a unui partener stabil, sau pana la a intampina dificultati serioase si care persista in timp in gasirea unui astfel de partener.

Problema cu aceste recomandari si libertati date de marea majoritate a sexologilor este ca nu suntem atentionati si cu privire la riscurile la care ne expunem, astfel ca putem cu usurinta ajunge sa depasim limita. Tentatiile fiind peste tot si eliberarea sexuala fiind atat de placuta, sunt sanse mari ca ceea ce declanseaza fanteziile noastre sa fie la indemana in fiecare zi (ex. o fusta scurta) si astfel sa simtim nevoia sa avem activitate sexuala zilnic, sau chiar de mai multe ori pe zi.

Pornografia, maladia secolului XXI
Pornografia, maladia secolului XXI – Vezi aici

Cuvantul cheie: Limita!

Daca, spre exemplu, cineva ne spune ca masturbarea nu este periculoasa, trebuie sa fim constienti ca orice in exces face rau. Problema nu este ca ne masturbam, sa zicem o data pe saptamana sau pe luna, ci faptul ca ajungem sa fim dependenti de aceasta activitate in asa maniera incat nu ne mai putem trai viata in mod firesc si tot ce avem in minte este sexul, peste tot vedem doar chestiuni care declanseaza imaginatia noastra nastrusnica. Problematica este similara cu consumul de alcool.

Problema nu este ca bem o bere din cand in cand, ci faptul ca ajungem sa avem nevoie de doza zilnica de alcool pentru ca altfel simtim ca nu mai putem functiona. Plus ca, pana si atunci cand zicem ca functionam, felul in care functionam este mult diferit fata de cum eram inainte de a avea o adictie.

Revenind la sex, educatia sexuala adecvata este extrem de importanta si ar trebui facuta de adevarati specialisti in domeniu, poate chiar de o echipa mixta de specialisti din diferite arii referitoare la sanatatea umana (sexolog, psiholog, medic, poate chiar preot)!

Studiile arata ca adolescentii de astazi invata despre sexualitate aproape exclusiv din revistele pentru adolescenti sau adulti, ori de pe internet. Site-urile cu continut pornografic sunt urmarite de foarte multi adolescenti si ajung sa fie o referinta pentru ei atunci cand este vorba despre sex.

Concluzia pe care o trag acesti adolescenti (dar si adulti) dupa vizionarea filmelor porno este ca a fi barbat inseamna sa fii un animal fara minte, iar femeiile nu sunt altceva decat o bucata de carne.1Pornography and the Brain: Understanding the Science of Addiction and Recovery — Dr. Donald Hilton

Sigur ca daca pornim la drum cu asemenea preconceptii ajungem repede la concluzia ca femeia din viata noastra nu este altceva decat un actor de filme porno prost pregatit si vom fi nemultumiti ca nu ii place sau nu vrea/poate/stie sa faca tot ce fac femeile din filmele pentru adulti.

Pornografia tinde sa dizolve emotiile si sa ingreuneze crearea de noi relatii romantice. Asa se face ca oamenilor care sunt dependenti de sex le este extrem de greu sa lege noi relatii. Nu au rabdare sa construiasca o relatie care sa se bazeze nu doar pe intimitate sexuala, ci si pe intimitate sufleteasca. Tot ceea ce isi doresc este gratificare (recompensare) instanta!

Si, iata cum ajungem de la „masturbarea este buna si nu prezinta niciun fel de pericol” la boala fizica si sufleteasca!

Despre sexologi, studii asupra sexualitatii si adictiile sexuale

Ceea ce nu ne spun sexologii care afirma ca a ne masturba des sau a face sex des nu este o problema este, printre altele, faptul ca ei insisi se lupta adesea cu adictiile sexuale.

Am sa vorbesc despe sexologi imediat, insa acestia nu sunt singurii in aceasta situatie! Spre exemplu, psihologul Patrick Carnes a constatat in studiile pe care le-a realizat ca adesea si terapeutii sufera de dependente sexuale si comportamente sexuale inadecvate.  După cum afirmă acest medic, „una dintre descoperirile care au rezultat din studiul nostru a fost că femeile dependente, care solicită ajutor psihoterapeutic, sunt adesea abuzate sexual de către terapeuţii lor.”2Virgiliu Gheorghe apud Patrick Carnes in „Pornografia – maladia secolului XXI” – vezi aici

Din punctul meu de vedere, unul dintre cele mai mari probleme care apar atunci cand discutam despre sexualitatea umana este faptul ca luam ca reper de mare valoare „munca” unor „specialisti” care ar trebui stersi din toate referintele bibliografice.

Sa il luam ca exemplu de „specialist” de acest tip pe Alfred Kinsey3Alfred Charles Kinsey (n. 23 iunie, 1894 – 25 august, 1956), a fost un biolog american și profesor de entomologie și zoologie și care în 1957 a înființat Institutul de Cercetări în Sex, Sexualitate și Reproducere la Universitatea din Indiana, acum numit Institutul Kinsey de Cercetări în Sex, Sexualitate și Reproducere., care este unul dintre pionerii cercetarilor stiintifice despre sexualitatea umana din America si inca este citat in lucrari stiintifice ca fiind un autor de referinta. Il mentionez si eu, insa in sens negativ!

Kinsey, in studiile sale asupra sexualitatii a incurajat echipa sa de cercetatori sa se implice in acte sexuale cat mai variate pentru ca acest lucru ar facilita mai buna intelegere a temei studiate. Pana aici poate ca nu este nimic iesit din comun dar, sa vedem mai departe activitatea sa profesionala si personala.

Ca parte a cercetarii sale, a filmat activitati sexuale intre colegi de lucru in podul casei sale. Biograful Jonathan Gathorne-Hardy afirma ca Kinsey a filmat in propria sa mansarda pentru a tine secret ceea ce face. Daca lumea ar fi aflat ce face, s-ar fi creat un mare scandal. Psihiatrul britanic Theodore Dalrymple, printre altii, a sugerat ca Kinsey a fost manat mai degraba de propriile sale nevoi sexuale, decat de anumite chestiuni legate de stiinta.

Kinsey a scris si despre orgasmul preadolescentin. A studiat orgasmul a peste 300 de copii cu varsta cuprinsa intre 2 luni si 15 ani. Kinsey a recunoscut si ca a intervievat 9 barbati care au avut relatii sexuale cu copii si a adunat date despre activitatea sexuala dintre adultii respectivi si copii. Cu alte cuvinte, nu doar ca nu a mers la politie sa raporteze infractiunea de pedofilie ci, din contra, i-a invatat pe acesti pedofili cum sa cronometreze actul sexual si sa revina la el cu datele. Ulterior s-a lansat ipoteza ca de fapt nu ar fi fost vorba despre 9 pedofili, ci despre unul singur. Desigur, chiar daca lucrurile ar sta asa, si acesta singur ar fi trebuit dat pe mana politiei si nu incurajat in activitatea sa infractionala.

Joan A. Nelson a recomandat si el in scrierile sale relatiile sexuale intre adulti si copii si spunea ca sunt acceptabile si chiar „esentiale pentru sanatoasa dezvoltare a copiilor”. Dr. Nelson a spus ca agentul patogen este „condamnarea societatii” si nu efectul unor asemenea acte imorale asupra copiilor.

Wardell Pomeroy, colegul si coautorul lui Kinsey4Sexual Behavior in the Human Male/Female – vezi aici a spus ca „incestul dintre adulti si copii se poate dovedi de asemena ca fiind o experienta satisfacatoare. Relatiile incestuoase pot sa functioneze, si chiar functioneaza bine.”5https://www.ewtn.com/library/ISSUES/KINSEY.TXT Individul recomanda si relatiile sexuale cu animale.

Acest „specialist” mai vorbeste si despre „produsele sexuale” (sexual outlets). Pe scurt, ideea lui este ca barbatii au 6 moduri de eliberare sexuala: masturbarea, emisiile nocturne, pettingul heterosexual, relatiile heterosexuale, relatiile homosexuale si relatii sexuale cu animale din alte specii.6Alfred C. Kinsey, Wardell B. Pomeroy, Clyde E. Martin, <Sexual Behavior in the Human Male> (W.B. Saunders Company, 1948), 193.

Am mentionat aceste aspecte pentru ca personajele de mai sus sunt citate si astazi in lucrari stiintifice ca fiind autori si cercetatori de referinta pentru domeniul sexual si, o parte dintre sfaturile pe care le primim astazi, se bazeaza si pe ceea ce au scris sau spus acesti oameni.

Tinand cont de aceste aspecte, cum putem sa luam in considerare sfatul acestor specialisti? Intrebarea este retorica, desigur.

Sigur, sunt si multi sexologi, medici si psihologi care isi cunosc foarte bine profesia si fac recomandari cat se poate de sanatoase celor care ii cauta. Trebuie insa sa fim extrem de atenti atunci cand lasam pe cineva sa ne spuna ce este bine si ce nu este bine pentru noi. Indiferent de sfatul primit, trebuie sa fim foarte atenti la noi insine pentru a vedea in permanenta cum ne simtim fizic si psihic atunci cand urmam un sfat dat de cineva. Ca regula generala, mai mult nu este neaparat mai bine! Chiar si lucrurile bune si placute au o limita, dincolo de care devin nocive! Pana si excesul de apa face rau!

Concluzii

In concluzie, nu cred ca mai are sens sa mentionez ca oricine ar sugera ca relatiile sexuale dintre un adult si un copil sau animal ar fi ceva firesc, are o perceptie dereglata si gresita asupra lumii si sfaturile sale NU ar trebui luate in considerare!

Recomandarile sexologilor cu privire la auto sau hetero explorare nu sunt gresite, insa sunt incomplete! Este extrem de important sa retinem faptul ca exista o limita pe care, daca o depasim, ne putem face mult rau! Depasirea acestei limite este un comportament dezadaptativ care trebuie schimbat cat mai curand cu putinta! Depasirea acestei adictii nu este un lucru usor, motiv pentru care va recomand sa apelati la un spicialist atunci cand observati ca singur nu puteti face fata situatiei.

Rolul specialistului nu este sa va critice sau judece, ci acela de a va ajuta in procesul de eliberare de aceasta dependenta. Apelati cu incredere!

   [ + ]

1.Pornography and the Brain: Understanding the Science of Addiction and Recovery — Dr. Donald Hilton
2.Virgiliu Gheorghe apud Patrick Carnes in „Pornografia – maladia secolului XXI” – vezi aici
3.Alfred Charles Kinsey (n. 23 iunie, 1894 – 25 august, 1956), a fost un biolog american și profesor de entomologie și zoologie și care în 1957 a înființat Institutul de Cercetări în Sex, Sexualitate și Reproducere la Universitatea din Indiana, acum numit Institutul Kinsey de Cercetări în Sex, Sexualitate și Reproducere.
4.Sexual Behavior in the Human Male/Female – vezi aici
5.https://www.ewtn.com/library/ISSUES/KINSEY.TXT
6.Alfred C. Kinsey, Wardell B. Pomeroy, Clyde E. Martin, <Sexual Behavior in the Human Male> (W.B. Saunders Company, 1948), 193.

Iosif Szenasi este psiholog, psihoterapeut, coach şi trainer de dezvoltare personală.

Activitatea sa principală se desfăşoară la cabinetul din Timişoara, dar oferă de asemenea şi şedinţe de psihoterapie, consiliere psihologică, coaching şi training online, atât în limba română cât şi în limba engleză.

0770.537.705

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Do NOT follow this link or you will be banned from the site!