Ce este și cum identificăm scenariul de viață din Analiza Tranzacțională?

Introducere

Analiza Tranzacțională (AT) este o teorie psihologică dezvoltată de Eric Berne în anii 1950, care se concentrează pe înțelegerea interacțiunilor umane și a dinamicii interpersonale. Un concept central al AT este scenariul de viață (sau, din limba engleză, script-ul), o metaforă pentru planul inconștient pe care individul îl urmează în viață, influențat de experiențele timpurii și de mesajele parentale. Scenariul de viață dictează adesea alegerile, comportamentele și rezultatele în viața unui individ, de multe ori fără ca acesta să fie conștient de influența acestuia.

Ce este scenariul de viață?

Scenariul de viață este un model subconștient, format în copilărie, care influențează modul în care o persoană percepe lumea și reacționează la diferite situații. Potrivit AT, scenariile de viață sunt create pe baza mesajelor primite de la părinți sau de la figuri autoritare și sunt perpetuate de deciziile luate de copil în fața acestor mesaje.

Mesajele scenariale pot fi:

• Permisiuni: Mesaje pozitive care permit copilului să exploreze și să dezvolte abilități.
• Injoncțiuni: Mesaje negative care interzic anumite comportamente sau exprimarea unor emoții.

Identificarea scenariului de viață

Identificarea scenariului de viață implică conștientizarea și analiza comportamentelor repetitive și a credințelor fundamentale care pot fi auto-limitative.

Iată câțiva pași pentru identificarea scenariului de viață:

1. Analiza jocurilor psihologice

În AT, jocurile psihologice sunt interacțiuni repetitive care duc la rezultate previzibile și negative pentru cei implicați. Analiza acestor jocuri poate dezvălui tipare de comportament care sunt influențate de scenariul de viață. De exemplu, o persoană care repetă constant un rol de victimă poate face acest lucru dintr-o credință scenarială că este neajutorată.

2. Explorarea scripturilor și concluziilor de copil

În copilărie, indivizii pot trage concluzii despre sine și lume pe baza experiențelor lor. Aceste concluzii, adesea iraționale și auto-limitative, devin parte din scenariul lor de viață. De exemplu, un copil care a crescut într-un mediu critic poate concluziona că „nu sunt suficient de bun” și să-și trăiască viața conform acestui scenariu. Individul va tinde să creadă că nu este suficient de bun, în ciuda dovezilor care arată contrariul.

3. Recunoașterea mesajelor parentale și culturale

Analiza mesajelor primite de la părinți și societate ajută la identificarea permisiunilor și injoncțiunilor care au contribuit la formarea scenariului de viață. Aceste mesaje pot fi directe, precum „nu încerca să fii mai bun decât ești” sau subtile, cum ar fi lipsa de încurajare într-un anumit domeniu.

4. Reflecția asupra deciziilor de viață

Oamenii iau decizii importante, adesea inconștiente, în timpul copilăriei, decizii care mai apoi le ghidează comportamentul. Reflecția asupra acestor decizii poate ajuta la dezvăluirea scenariului de viață. De exemplu, o persoană poate realiza că a ales o carieră care nu îi place pentru a îndeplini așteptările părinților.

Concluzie

Identificarea scenariului de viață este un proces de auto-descoperire și conștientizare care poate deschide calea spre schimbare și creștere personală. Prin înțelegerea acestui concept, individul poate începe să rescrie scenariul său, eliberându-se de comportamentele auto-limitative și creând o viață mai autentică și satisfăcătoare. Analiza Tranzacțională oferă un cadru valoros pentru explorarea acestor dinamici interne și pentru promovarea unei vieți mai conștiente și deliberate.

Dacă dorești ca să explorăm împreună scenariul tău de viață, te invit să programezi o întâlnire.