Interviu despre sănătatea mintală cu Erich Fromm (1960)

Iată un interviu foarte interesant cu Dr. Erich Fromm, încă din anul 1960, despre ce înseamnă sănătatea mintală și provocările acelor vremi. Provocări care se regăsesc în mod uimitor în prezentul nostru.

Sub materialul video în limba engleză vă ofer traducerea în limba română.

Lectură plăcută!

Dr. Erich Fromm: Dacă vom continua cu genul nostru de sănătate mintală pentru încă câteva generații, atunci cred că suntem într-un punct în care, din punct de vedere psihologic, orice societate productivă s-ar destrăma și s-ar deteriora.

De fapt, vreau să spun un lucru. Este un lucru dacă o persoană are simptome și este conștientă că nu este bine și este cu totul altceva dacă o persoană are foarte puțină bunăstare psihică, dar nu este conștientă de asta pentru că este capabilă să se sinucidă prin tot felul de căi de evadare.

Cred că un număr mare de oameni așa-ziși normali, obiectiv vorbind, sunt mai bolnavi decât un număr mare de oameni care se consideră nevrotici, pentru că își cunosc simptomele.

Întrebare: Cum poate fi acesta, dr. Fromm, că o persoană poate fi bolnavă și totuși să nu simtă efectele, să nu aibă simptome ale acestei boli?

Dr. Erich Fromm: Dintr-un motiv foarte simplu. În primul rând, pentru că toți ceilalți sunt la fel de bolnavi. Și, ca și în nuvela lui Well despre țara orbilor, oamenii consideră normal ceea ce toți ceilalți împart cu ei, dar în special cultura noastră oferă un număr mare de căi de evadare.

Așadar, dacă oamenii ar rămâne singuri 3 zile, fără radio, fără băutură, țigări sau orice altceva, am avea o mie de căderi nervoase. Dar oferim populației noastre (sub denumirea de distracție și plăcere și consum de timp liber și altele asemnea) o asemenea cantitate de căi de evadare încât majoritatea oamenilor uită de ei înșiși. De fapt, aș spune că uită că sunt oameni, într-un sens mai profund.

Întrebare: Vorbim aici despre boala mintală, sănătatea mintală, permiteți-mi să trec direct la subiect, ce înțelegeți prin sănătate mintală?

Dr. Erich Fromm: Ei bine, ceea ce vreau să spun prin sănătate mintală, mă tem că este diferit de ceea ce mulți alți psihiatri sau psihologi înțeleg prin sănătate mintală. Nu vreau să fiu nedrept, și cu siguranță nu vreau să spun că aceasta este opinia tuturor celorlalți psihiatri.

Sper că sunt mulți care nu împărtășesc această părere, dar cu siguranță părerea multora este că sănătatea mintală este de fapt aceeași cu adaptarea. Adică, să nu fii mai bolnav decât un om obișnuit. Adică să fii redus la nivelul actual de nefericire socială. Pentru a nu ieși din imaginea generală a oamenilor.

Acum, există un alt aspect. Mulți oameni definesc astăzi sănătatea mintală prin absența bolii. Boala, din nou, definită foarte des în termeni de adaptare, sau cel puțin în termeni de simptome concrete, precum insomnia, alcoolismul, asta, aia și cealaltă. Aș defini sănătatea mintală, nu în termeni de absență a bolii, ci într-un sens pozitiv. Ca bunăstare.

Întrebare: Ce cuprinde această bunăstare?

Dr. Erich Fromm: Este un lucru foarte amuzant, ce este bunăstarea, este foarte evaziv, dar  când o vezi, o recunoști. De fapt, nu ai șansa să o vezi foarte des, pentru că oamenii care manifestă cu adevărat o stare de bine sunt rari astăzi.

Aș spune că bunăstarea o vezi, în primul rând prin vitalitatea și energia din persoană, dar nu prin energia de tip obsesiv, ci prin energia din persoana care poate fi singură cu sine, care poate fi singură cu o altă persoană fără să încerce să fugă. O poți vedea în bucuria unei persoane, dar în același timp în capacitatea sa de a fi trist, când există un motiv pentru a fi trist. O poți vedea în interesul și răspunsul lui nesfârșit față de oameni și lucruri. O poți vedea în claritatea conștientizării sale cu privire la ceilalți oameni și a situațiilor.

S-ar putea chiar să o măsori în cele din urmă în tonusul lor mușcular, s-ar putea chiar să o măsori fiziologic. Și poate că fiziologul ar fi măsurat-o deja, dacă ar fi fost mai interesat de bunăstare, decât de absența bolii.

Întrebare: Poate cineva să măsoare asta în termeni de sentiment subiectiv, acesta este ceea ce implică acest lucru în esență?

Dr. Erich Fromm: Cred că, ca și în cazul oricărei alte opinii despre sine, cea mai mare parte a ceea ce cred oamenii despre bunăstarea lor este amăgire. Sunt mulți oameni astăzi care se simt bine pentru că iau tranchilizante sau cutare sau cutare chestie, sau o băutură, sau trebuie să se distreze, sau trebuie să acționeze într-un fel obsesiv.

Afirmațiile pe care le fac oamenii despre propria lor stare de bine sau de fericire sunt absolut nesigure.

Întrebare: Dacă acest sentiment subiectiv este un criteriu slab si eluzoriu si inselator, ne puteti da un criteriu pozitiv, ce implica asta?

Dr. Erich Fromm: Aș spune că implică intensitatea și claritatea conștientizării și răspunsului la lume. Lipsa egocentrismului și, în același timp, intensitatea energiei și a vitalității.

Întrebare: Conduce spre un fel de realism atunci, nu-i așa, în ceea ce privește percepția lucrurilor?

Dr. Erich Fromm: Da, întradevăr. Aș spune că s-ar putea defini bunăstarea și ca fiind o capacitate de realism, capacitatea de a experimenta lumea și pe sine așa cum sunt și de a răspunde la asta.

Întrebare: Haideți să mergem pe acest exemplu pentru un moment, credeți că societatea americană este o societate realistă?

Dr. Erich Fromm: Cred că suntem probabil una dintre cele mai nerealiste societăți care au trăit vreodată sub soare.

Întrebare: În ce privință?

Dr. Erich Fromm: Ei bine, ne mințim pe noi înșine despre iubire, ne mințim pe noi înșine despre scopurile noastre, ne mințim pe noi înșine despre individualitatea noastră, când de fapt ne conformăm tot timpul.

Dar aș putea, și vreau să dau un exemplu mult mai decisiv și mai important, și aceasta este atitudinea noastră față de amenințarea autodistrugerii întregii lumi.

Știm că există șanse mari ca nu numai această țară, ci întreaga noastră civilizație, tot ceea ce susținem, copiii și nepoții noștri, să fie distruși, complet distruși de un război atomic. Și noi totuși nu acționăm în privința asta, avem indicatoare către un adăpost în orașe în care știm că nu va exista adăpost real dacă o bombă cu hidrogen cade asupra lor.

Vorbim despre tot felul de măsuri, vorbim despre războiul victorios, vorbim despre „dacă va veni războiul atunci”, fără conștientizarea, decât doar intelectuală, că, dacă vine războiul, acesta este sfârșitul tuturor și a întregii societăți. Și aceasta nu este numai America, aceasta este practic întreaga lume.

Dacă ați găsi o persoană în New York sau în orice alt oraș mare, care se joacă cu o bombă care ar putea ucide mii de oameni, și există o șansă de 50/50 să se declanșeze, și el ar spune, ei bine, eu doar o testez, și.. dacă oamenii vor fi uciși, mi-ar părea rău, aș regreta, dar asta e, e un rău necesar, știi foarte bine unde ar ateriza acest om, în timp ce practic întreaga noastră populație s-a comportat în același mod. Toată lumea cunoaște posibilitatea sinuciderii rasei umane și doar foarte puțini oameni sunt cu adevărat conștienți de aceasta. Dacă asta nu este lipsă de realism, nu știu ce este.

Întrebare: Ați vorbit despre această lipsă de realism ca fiind un lucru în societatea noastră care lucrează împotriva sănătății mintale, există și alte lucruri?

Dr. Erich Fromm: Da, aș spune practic totul.. Cultura noastră se preocupă în primul rând de producția și consumul de lucruri. Și în acest proces de a fi preocupați în primul rând de lucruri, de producția din ce în ce mai mare, de consumul din ce în ce mai mare, noi înșine ne transformăm în lucruri. Fără să știm. Ne pierdem individualitatea, în ciuda faptului că vorbim mult despre asta. Urmăm lideri care nu conduc.

Credem că acționăm pe baza propriilor impulsuri, convingeri și opinii dar suntem manipulați de o întreagă industrie, de sloganuri, și totuși nimeni nu are niciun scop adevărat. Suntem înstrăinați de noi înșine, nu prea simțim, cu siguranță nu simțim intens.

Tot ce căutăm este să nu fim diferiți și ne este o frică de moarte să fim la chiar și numai 2 metri distanță de turmă. Și totuși, ne înșelăm pe noi înșine despre această realitate vorbind tot timpul în termenii moștenirii noastre tradiționale, a tradiției iudeo-creștine a filozofiei umaniste, a individualității și altele asemenea.

Întrebare: Care este rolul mișcării de sănătate mintală și a psihiatriei în această situație, ajută ele?

Dr. Erich Fromm: Ei bine, aș spera că da, dar nu sunt atât de convins. Sunt sigur că unele mișcări ajută. Și unele mișcări vor să ajute. Dar mă tem că există un mare pericol și în mișcarea de sănătate mintală de astăzi, așa cum este și în psihanaliză, psihologie în psihiatrie.

Mi-e teamă că rolul mișcării pentru sănătatea mintală și rolul psihologiei și al psihiatriei este acela de a ajuta la adaptarea mai bună a omului. Să îl facă pe om să funcționeze mai lin. Ați putea spune că astăzi psihologia și sănătatea mintală sunt în pericol, iar psihologii sunt în pericol să devină preoții sistemului industrial. Adică să-i ajute pe oameni să se adapteze la un sistem în care ei ar trebui să producă și să consume în mase, în grupuri, dirijați fiind de organizația centrală, de sloganuri și totuși să nu fie conștienți de asta.

Sunt nemulțumiți de asta, suferă din această cauză. Ei suferă de ceea ce francezii deja numeau în secolul al VIII-lea „boala secolului”. De plictiseală, de lipsa de sens a vieții.

Acum, există pericolul că omul s-ar putea îmbolnăvi, că ar putea avea simptome manifeste, că ar putea protesta, că ar putea dori să-și facă viața mai semnificativă. Și apoi vin mulți psihologi și spun că nu trebuie să fii nemulțumit. Dacă ești nemulțumit, înseamnă că ești nevrotic și te vom ajusta astfel încât să accepți o viață fără sens, fără să te răzvrătești împotriva ei, fără simptome și oricum, vei avea o înmormântare frumoasă.

Întrebare: De obicei, dr Fromm, rezervăm cuvântul „nebun” pentru indivizi, credeți că este posibil ca unele societăți să fie nebune?

Dr. Erich Fromm: Dacă ne referim prin nebunie la lipsa de sănătate mintală, atunci într-adevăr, cred că toate societățile pot fi nebune, iar multe societăți au fost nebune. Și mi-e teamă că suntem pe drumul către asta, cu excepția cazului în care apar niște schimbări drastice. Dar trebuie să adaug o remarcă aici. Există două concepte de sănătate.

O societate poate fi sănătoasă în sensul că oamenii se adaptează la ea și la normele sale, dar poate fi nebună în sensul universal a ceea ce este bun pentru om. Așa cum există, de fapt, toate marile norme, indiferent dacă luați cele Zece Porunci sau învățăturile lui Buddha sau învățăturile lui Hristos. Toate sunt norme de sănătate mintală umană, care se referă la existența umană, la omenire și toate se bazează, de asemenea, pe ideea că loialitatea față de om și valorile în oameni sunt mai mari decât loialitățile față de oricare societate și valorile reprezentate de aceasta.

Întrebare: Dr Fromm, este posibil ca un om să rămână sănătos în lumea de astăzi?

Dr. Erich Fromm: Da, într-adevăr cred că este. Și, cu siguranță, oamenii ca Dr. Schweizer sunt un exemplu minunat că acest lucru este posibil. Acum, majoritatea dintre noi nu suntem Schweizer. De fapt, este foarte rar să fie un asemenea om, să ai geniul unui om ca Schweizer. Dar cred că este posibil, dacă se încearcă, în primul rând, să constate că anumite dezamăgiri, un anumit sentiment de izolare, este o consecință necesară a rămânerii sănătoși la minte într-o lume în care există atât de puțină minte.

Și, în al doilea rând, dacă cineva depășește sentimentul de izolare printr-un sentiment profund de solidaritate și unitate cu toți acei oameni care au trăit pe pământ și care au fost sănătoși, Dr. Schweizer ar fi unul dintre ei, dar mulți dintre marii filozofi și lideri religioși și mari lideri spirituali ai rasei umane, indiferent dacă vorbim de Socrate sau Buddha sau oricare altul, au fost sănătoși.

Și sunt chiar și câțiva oameni în ziua de astăzi, destul de mulți, care sunt sănătoși și care măcar sunt dispuși să fie sănătoși. Ceea ce contează este să ai curajul să vezi realitatea, să vorbești și să te simți identificat cu acea parte a umanității, fie că este de astăzi sau din trecut, care are o calitate remarcabilă, aceea de a fi realist în sensul despre care am vorbit. Să vezi adevărul și în același timp să nu disperi.

Întrebare: Care sunt, dr Fromm, perspectivele de viitor?

Dr. Erich Fromm: Văd un singur pericol teribil, acela al unui război care s-ar încheia cu dispariția rasei umane, a civilizației sau în cel mai bun caz, dacă s-ar putea numi așa, cu fascismul universal, oricare dintre acestea ar învinge.

Și pentru mine, așadar, problema evitării războiului este singura întrebare etică primordială cu care se confruntă oamenii astăzi. Dacă îl evităm, sunt foarte încrezător în viitor, deoarece cred că omul a ajuns să fie capabil de raționalitate, de cunoaștere și perspicacitate, ceea ce, dacă își va depăși concentrarea unilaterală asupra producției de lucruri, îl va conduce apoi la o cultură de o satisfacție pe care nu am avut-o niciodată pe pământ.

Traducere: Iosif Szenasi

Aici puteți găsi câteva dintre cărțile lui Erich Fromm.