Materiale video pentru dezvoltarea ta personală şi spirituală

Nu este nicio ruşine în a avea grijă de sănătatea ta mentală

Tocmai am terminat de tradus o conferinta TED deosebita. Cred ca ceea ce spune interlocutorul este valabil si in zilele noastre, in Romania. Si noi avem din pacate aceasi mentalitate limitativa cu privire la boala psihica. Dar, parca, parca la noi lucrurile incep sa se mai aseze..

Va mai dura putin pana sa apara si pe TED subtitrarea in limba romana, insa pana atunci puteti vedea mai jos varianta in limba engleza, cu traducerea scrisa sub forma de text, sub materialul video.

Subtitrarea a fost activata. Vizionare placuta!

„Ultimul an.. a fost iadul pentru mine. A fost prima dată când am mâncat „jollof” nigerian. De fapt, cu toată seriozitatea, aveam o mulţime de probleme personale. Inundat de o cantitate uriaşă de stres, am suferit un atac de panică. În unele zile, nu puteam lucra, În alte zile.. tot ce am vrut să fac a fost să stau în pat şi să plâng.

Doctorul m-a întrebat dacă vreau să stau de vorbă cu un specialist în sănătate mentală despre stres şi anxietate.

Sănătate mentală?! Am strigat în timp ce dădeam puternic din cap în semn de protest. Am simţit o ruşine enormă. Am simţit greutatea stigmatizării.

Am o familie iubitoare şi suportivă şi prieteni incredibil de loiali, cu toate astea, nu imi plăcea deloc ideea de a vorbi cu cineva despre durerea pe care o simţeam. M-am simţit sufocat de mentalitatea rigidă a ceea ce inseamnă masculinitatea africană.

„Oamenii au probleme reale, Sangu. Treci peste!”

Prima dată când am auzit de „sănătate mentală” am fost un student începător la Peddie School, în New Jersey. Tocmai trecusem prin experienţa brutală de a pierde 7 oameni dragi într-o singură lună.

Asistenta de la scoală, îngrijorată fiind pentru mine – Dumnezeu să o binecuvinteze – s-a interesat despre sănătatea mea mentală.

„E dusă cu capul?” – mă întrebam. Nu ştie oare că sunt un bărbat african?

Precum Okonkwo în „Things Fall Apart,” noi, bărbaţii africani nici nu procesăm, nici nu exprimăm emoţiile. Noi rezolvăm problemele pe care le avem. Noi rezolvăm problemele pe care le avem!

Mi-am sunat fratele şi am râs de „Oyibo” – oamenii albi – şi de bolile lor ciudate. Depresie, ADD şi alte „lucruri ciudate.”

Pe când cresteam în Africa de Vest, atunci când oamenii foloseau expresia „nebun”, noi ne gandeam la cineva dus cu pluta cu părul murdar şi uscat, mormăind pe jumătate dezbrăcat pe străzi.

Cu toţii cunoşteam acest om. Părinţii nostri ne-au avertizat cu privire la el.

– „Mami, mami, de ce e acest om nebun?”
– „Droguri! Dacă doar te uiţi la droguri, ajungi ca el.”

Dacă faci pneumonie, mama ta va fugi de îndată cu tine la cel mai apropiat spital pentru tratament medical. Dar, dacă îndrăzneşti să declari că ai depresie, pastorul local va veni de indată să îndepărteze demonii şi să acuze vrăjitoarele din sat.

Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, sănătatea mentală înseamnă capacitatea de a face faţă stresului normal, de zi cu zi. Înseamnă să poţi lucra productiv şi să poţi aduce o contribuţie comunităţii.

Sănătatea mentală include bunăstare emoţională, psihologică şi socială. Global, 75% dintre cazurile de probleme de sănătate mentală se găsesc în ţările sărace. Cu toate astea, cele mai multe guverne africane investesc mai puţin de 1 procent din bugetul pentru sănătate în sănătatea mentală.

Chiar mai rău de atât, în Africa avem o mare lipsă de medici psihiatrii. Nigeria, spre exemplu, are aproximativ 200 de psihiatrii, la o populaţie de 200 de milioane.

În toată Africa, 90% dintre oamenii noştri nu au acces la tratament. Ca rezultat, suferim în solitudine, reduşi la tăcere de stigmatizare. Noi, ca Africani, adesea răspundem la problemele mentale cu distanţare, ignoranţă, vină, frică şi furie.

Într-un studiu realizat de Arboleda-Flórez, în care întreba direct „Care este cauza bolilor mentale?” 34% dintre respondenţi au menţionat utilizarea drogurilor, iar 19% au spus că este vorba despre furia divină sau voia lui Dumnezeu. 12% au spus că este vorba de vrăjitorie şi posedare spirituală. Dar puţini au putut menţiona alte cauze cunoscute a bolilor psihice, precum genetica, statutul socio-economic, războiul, conflictele sau pierderea cuiva drag.

Stigmatizarea bolii psihice adesea rezulta în ostracizarea şi demonizarea celor care suferă. Fotojurnalistul Robin Hammond a documentat o parte dintre aceste abuzuri.. în Uganda, în Somalia şi aici în Nigeria.

Pentru mine, stigma este personală. În 2009, am primit un apel deranjant în miezul nopţii. Cel mai bun prieten al meu – un tânăr fermecător, inteligent şi filosofic – a fost diagnosticat cu schizofrenie. Am văzut la unii dintre prietenii cu care am crescut impreună repulsie. Am auzit chicotitul. Am auzit şoptitul.

„Ai auzit că a înebunit?”

Comentarii deranjante şi înjositoare despre starea lui, cuvinte pe care nu ar trebui să le rostim despre cineva cu cancer, sau cineva cu malarie. Cumva, atunci când vine vorba despre boala psihică ignoranţa noastră distruge toată empatia.

Am stat alături de el pe măsură ce comunitatea sa îl izola, dar iubirea noastră niciodată nu a oscilat. Tacit, am devenit interesat de sănătatea mentală. Inspirat de starea lui, am ajutat la găsirea unui grup de absolvenţi interesaţi în sănătate mentală de la colegiu. Şi, în perioada cât am fost asistent universitar am ajutat mulţi studenţi în problemele lor de ordin psihologic.

Am văzut studenţii africani suferind şi neavând cu cine să vorbească. Chiar şi având aceste cunoştinţe şi poveştile lor la îndemână, şi eu, la rându-mi, am suferit, şi nu am putut vorbi cu nimeni când mi-am înfruntat anxietatea, atât de adâncă este teama noastră de a fi omul nebun.

Cu toţii — dar noi africanii în mod special — trebuie să realizăm că greutăţile noastre psihologice nu ne scad virilitatea, şi nici trauma noastră nu ne alterează puterea. Trebuie să vedem sănătatea mentală la fel de importantă precum cea fizică.

Trebuie să încetăm să mai suferim în linişte. Trebuie să încetăm să stigmatizăm boala şi să îi traumatizăm în plus pe cei suferinzi.

Vorbeşte cu prietenii tăi. Vorbeste cu cei dragi. Vorbeşte cu profesioniştii din sfera sănătăţii mentale. Fii vulnerabil.

Fă asta având încrederea că nu eşti singur! Spune dacă îţi este greu. Să fim oneşti cu privire la ceea ce simţim nu ne face slabi. Ne face să fim umani. Este timpul să punem capăt stigmei asociate bolilor psihice. Deci, data viitoare când auzi „nebun” nu te gândi direct la omul care a luat-o razna. Gândeşte-te la mine. Mulţumesc.”
– Sangu Delle

Iosif Szenasi este psiholog, psihoterapeut, coach şi trainer de dezvoltare personală.

Activitatea sa principală se desfăşoară la cabinetul din Timişoara, dar oferă de asemenea şi şedinţe de psihoterapie, consiliere psihologică, coaching şi training online, atât în limba română cât şi în limba engleză.

0722.43.83.83

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Do NOT follow this link or you will be banned from the site!