Alte cele

Vaccinurile anti COVID-19. Le facem sau nu? Sunt sigure, sau nu?

Atunci când facem o cercetare în domeniul psihologiei, la limitele cercetării și la direcțiile viitoare de cercetare trecem invariabil faptul că eșantionul trebuie să fie cât mai mare și cât mai reprezentativ, și că rezultatele pe care le-am obținut trebuie să treacă și proba timpului. Adică, studiile longitudinale* tind să ne dea o imagine mai clară a situației, comparativ cu o simplă analiză de moment (un studiu transversal).

În cazul medicamentelor vorbim despre studii longitudinale. FDA**-ul nu dă aprobare pentru ca un medicament să fie pus pe piață spre uz public decât dacă s-a făcut prin teste riguroase dovada eficienței și siguranței sale. Cel puțin teoretic. Și aici sunt interese reale și teorii ale conspirației.

Acum, dacă o cercetare are limitele sale – toate au! -, asta nu înseamnă că ceea ce relevă aceasta nu este corect sau de încredere. Garanții 100% nu există!

Legat de vaccinul anti-Covid (BioNTech/Pfizer, Moderna, Oxford/Astra Zeneca, Sanofi/GSK, etc), părerile sunt împărțite. Studii s-au făcut și ce e pe piață pare OK. Zic că „pare OK” pentru că, desigur, sunt mulți care spun că nu a fost suficient urmărit efectul său în timp. Am discutat atât cu medici cât și cu statisticieni care lucrează pe vaccinuri și chiar și acolo părerile sunt împărțite. Părerile noastre sunt similare: Da, ar fi fost bine să fie testat și mai mult timp vaccinul, însă uneori timpul nu este de partea noastră. Până să fie testat mai mult timp, uneori trebuie folosit așa cum este.

Este nevoie de mai mult timp de testare mereu pentru că oamenii sunt diferiți ca organism și, o altă mare problemă, oamenii adesea iau mai multe medicamente pentru diverse afecțiuni și e de văzut și cum reacționează medicațiile între ele.

La fel ca în cazul oricărui medicament, trebuie să punem în balanță plusurile și minusurile. Spre exemplu, și medicația psihiatrică are potențiale efecte secundare destul de serioase spre extrem de serioase, dar și are beneficiile sale. Atunci când beneficiile depășesc efectele secundare, ni se recomandă să luăm pastila.

Teama de a lua medicație există de când lumea, așa că nu mă așteptam să stea lucrurile diferit în cazul unui vaccin. Cu atât mai mult în această perioadă când pe de o parte sunt teoriile conspirației, iar pe de altă parte există o presiune consistentă ca să ne vaccinăm. Oamenii simt această presiune și devin reticenți.

Dacă este opțional, atunci de ce se zvonește că nu vom putea face diverse lucruri fără el? se întreabă unii.

Bun, bun, dar până la urmă, să ne facem sau nu vaccinul?

Studiile spun că vaccinul este suficient de sigur pentru a putea fi administrat publicului larg. Repet, siguranță 100% nu există în cazul niciunui medicament, nici măcar a unuia singur! Orice produs farmaceutic poate provoca reacții adverse. Spre exemplu, una dintre cele mai frecvente reacții adverse la banala aspirină constă în creșterea riscului de sângerare digestivă. Cu toate astea, o punem până și în murături pe post de conservant, fără să fi făcut vreun studiu despre efectul aspirinei asupra corpului nostru atunci când este pus în murături.

Așadar, decizia ne aparține. Cât despre răspundere în caz de efecte secundare.. În cazul obișnuitului deja vaccin antigripal cine răspunde dacă apar efecte secundare? Se încearcă eliminarea sau minimalizarea lor, dar un oarecare risc va exista mereu.

Este extrem de important să ne informăm din surse sigure, credibile, științifice. Mai ales pe internet, oricine poate spune orice. Oricine poate avea o părere și o poate disemina la mii de oameni.

Studiile evaluate de specialiști (peer review sau evaluare „inter pares”) cu răspuns pozitiv sunt o sursă bună de informare!

Vă recomand să citiți Top 10 informații sigure și Top 10 informații înșelătoare despre vaccin.

* Un studiu longitudinal este un studiu de cercetare în care cercetarea continuă pentru o perioadă mai lungă și utilizează același eșantion în fiecare fază.
** FDA este responsabilă în SUA cu reglementarea alimentației (umană și animală), a suplimentelor dietetice, medicamentelor (umane și animale), cosmeticelor, dispozitivelor medicale (umane și animale) și a dispozitivelor care emit radiații (sunt incluse dispozitivele non-medicale), biologice, și a produselor pentru sânge. Organismul similar din România se numește Agenția Naționala a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale (ANMSM)

Iosif Szenasi este psiholog, psihoterapeut, coach şi trainer de dezvoltare personală.

Activitatea sa principală se desfăşoară la cabinetul din Timişoara, dar oferă de asemenea şi şedinţe de psihoterapie, consiliere psihologică, coaching şi training online, atât în limba română cât şi în limba engleză.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Psihoterapie Timişoara