Psihologie generală

Despre cercetările din psihologie dar nu numai..

De-a lungul anilor am avut ocazia să văd şi să realizez tot felul de studii în domeniul psihologiei. Concluzia mea personală este similară cu parabola de mai jos..

Parabolă luată din cartea prof. Peter Yoda „Revelaţii din interiorul sistemului medical”:

Voi demonstra pe un exemplu (oarecum drastic) modul în care sunt efectuate studiile.  Să presupunem că eu sunt vânzător de ciorapi şi doresc să intru pe piaţa pacienţilor cu cancer. Aş organiza o cercetare în felul următor: Toţi bărbaţii cu cancer de prostată sunt testaţi pentru culoarea ciorapilor pe care îi poartă. Indiferent de rezultate, în orice eveniment, un singur grup are rate mai bune de supravieţuire decât restul. Să presupunem, că la grupul cu ciorapi albaştri, supravieţuiesc 6%, faţă de 4% din toate celelalte. Apoi aş imprima o reclamă pe hârtie lucioasă pe care o prezint medicilor într-un hotel de 5 stele, afirmând că şosetele albastre cresc speranţa de viaţă cu 50%. Ulterior avem nevoie de un om de ştiinţă pentru a „explica” de ce cei cu ciorapi albaştri trăiesc mai mult. O posibilă „explicaţie” ar fi că ciorapii albaştri reflectă unde luminoase cu frecvenţe de 400-500 nm, şi cele mai recente studii din SUA (întotdeauna e o sintagmă bună!) au arătat că celulele cancerului de prostată ar putea fi distruse mai repede dacă sunt expuse la această frecvenţă într-un laborator.

Asiguraţi-vă includerea acestei declaraţii: Aceste studii necesită continuarea cercetării, dar primele rezultate sunt atât de promiţătoare, încât putem spera introducerea pe piaţă a unor „Ciorapi de Cancer”  în 3 până la 4 ani. Punctul esenţial e că nici datele, nici concluziile nu ar trebui să fie manipulate – tot ce se spune e „adevărat”.

În curând, problema nu va fi dacă ciorapii ajută, „ci care din ei ajută cel mai bine?”.

Cred că aţi prins ideea.. Profesorul Yoda prezintă un caz din medicină, însă situaţia este la fel şi în psihologie. Corelaţii se pot găsi extrem de uşor, explicaţii la fel. Totuşi, a extrapola concluziile şi a afirma că legătura este una de cauzalitate este extrem de periculos! Poate că reuşim să dovedim totuşi că întradevăr este vorba despre o legătură de cauzalitate.. chiar şi aşa, nu cred că s-a inventat încă vre-un procedeu statistic care să arate dacă cauzalitatea este unică sau nu.

Cu alte cuvinte, pot spune că mă doare capul pentru că nu am băut suficientă apă iar acest lucru poate fi adevărat. Dar oare faptul că am stat în soare nu a avut cumva vre-un efect? Dar faptul că am fost stresat în ultima vreme? Vedeţi, cauzalităţi se găsesc şi corelaţii pot fi dovedite „ştiinţific” cu uşurinţă dar de aici şi până la a concluziona că singurul motiv pentru care mă doare capul este că nu am băut suficientă apă este cale lungă..

Aşadar, atenţie la studiile prezentate de mass media sau diverşi cercetători! Părerea mea personală este că un extrem de mare procent dintre aceste studii sunt total irelevante pentru că fac afirmaţii hazardate.

Iosif Szenasi este psiholog, psihoterapeut, coach şi trainer de dezvoltare personală. Oferă şedinţe de psihoterapie, consiliere psihologică, coaching şi training, atât pentru indivizi cât și pentru companii.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *